RSS
 

Caietul cu poezii 16 – Strămutare

08 Aug

Citit de 8540ori!

Poezia “Strămutare” 

 

Strămutare


 

Sentimentele mi-au îngheţat pe faţă,
Doruri de “Luceferi” mi s-au dus,
Îmi e poezia atârnată de-un fir de aţă,
Şi de gânduri negre am fost supus!

 

Gerul limpede mă înconjoară,
Gândurile mi s-au prăbuşit,
Lumea mă priveşte într-o doară,
Doamne, cât sunt de sfârşit!

 

Din când în când Thanatos îmi vorbeşte,
Din sufletu-i de gheaţă mă cere înapoi,
Spiritul mi-e ţurţur, când materia mă goneşte,
Mai poate oare cineva să mă păstreze lângă voi?

 

Neputincios şi trist mă-ndrept spre izbăvire,
Acolo nici în versuri nu există îngrădire!

 

Time

 

 

 

 

 

 

 

Foto

 

Articole asemănătoare:


0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes
 

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply

 

 
  1. dor

    08/08/2013 at 11:38

    Trist, prea trist, pe cand o poezie noua…. si optimista? 🙂

     
    • Adrian

      08/08/2013 at 15:53

      Nu răspund la provocări! 🙂

       
  2. Alexandra Ali

    08/08/2013 at 13:08

    Ce ciudat! Tu descrii atat de fain in prima strofa exact starea mea de azi….E o poezie puternica … frumos scrisa (pentru ca nu are autor cunoscut, presupun ca tu esti “creatorul”.)

     
    • Adrian

      08/08/2013 at 16:01

      Chiar ciudat! Amândoi avem o zi tristă! Am găsit dimineaţă un bileţel în geam cu această poezie! 🙂

       
      • Alexandra Ali

        09/08/2013 at 15:47

        Interesanta zi atunci … cu un astfel de biletel! Totusi s-a potrivit manusa la fix.

         
  3. maya

    29/08/2013 at 19:13

    Ce tristă este vara când bat futuni de gheață
    când disperarea strigă-n lacrima de dor
    când visul cel frumos e acoperit de ceață
    când versul are gratii și chiar poeții mor.

    Ce tristă-i geruirea când gândul rătăcește
    Prin văi de dejnădejde și abisuri cu noroi
    Când a-nghețat poetul și drumul nu-și găsește
    Să meargă spre înainte și nu spre înapoi .

    Poete, pentru tine voi deveni tâlhar
    Din cer voi lua o ursă mare ca să ți-o dau în dar.
    sa ai din nou busola, sa te intorci la noi
    sa ne scrii cald poemul 21, poemul 22.

     
    • Adrian

      29/08/2013 at 20:14

      Chiar nu mai este nimic de adăugat la un comentariu atât de frumos şi special! Poate poemul 21.
      Îţi mulţumesc pentru comentariul tău, Maria.

       
 
Translate »
%d bloggers like this: