E-n mine adunată atâta… neuitare,
Celulele arzând mai povestesc de zbor,
Privirile rebele s-au atârnat de zare,
Din gânduri mi se scurge un şuvoi de dor!
Prin colţuri rătăcite se mai zbat sentinţe,
Şoapte neştiute se pansează-n plin ecou,
Paşi îmi proiectează peste nori dorințe,
Gesturi evadează din propriul meu ego!
În suflet… în căuş de urme se purifică petale,
Gleznele-mi respiră printre valuri răvășite,
Tâmplele pulsează cu sclipiri instrumentale,
Iar în piept o scoică cântă din solfegii nesfârșite!
2 Comments
Aduc alături de aprecierea mea pentru conceptul tău de blog, o nominalizare:
https://desinente.wordpress.com/2015/08/03/liebster-award-nominalizare/
La cât mai multă inspirație, la cât mai multe postări!
Mulțumesc.