Poezia “Radical din iubire”
Radical din iubire
Ne-am întâlnit tardiv în zbor pe-o asimptotă,
Când înspre nori ne azvârleam din umbre,
Când aripi arse se topeau în vise sumbre,
Şi îngeri trişti nu mai cântau pe nicio notă!
Ne-am pregătit răniţi în vals divin căderea,
Când doruri s-au pierdut în gesturi nedorite,
Când sentimente au alunecat pe curbe diferite,
Şi cerul supărat nu ne-a mai prelungit şederea!
Ne-am regăsit străini printre cuvinte goale,
Când suflete nu mai vibrau la axele comune,
Când urme se pierdeau printre mulţimi nebune,
Şi frazele nespuse ni se agăţau de poale!
Singurătatea nu-i o limită surprinsă într-o fire,
E doar un radical neaşteptat extras dintr-o iubire!
Articole asemănătoare:
-
Caietul cu poezii 31 – Poveste tristă
-
Caietul cu poezii 30 – Ferestre
-
Caietul cu poezii 29 – Tăcerile mele
-
Caietul cu poezii 28 – Vis comun (Paradisul pierdut)
-
Caietul cu poezii 27 – Scrisoare către ieri
ma obsedeaza si ma facineaza ideea de radical din iubire, cred ca rezultatul nu poate fi alttul decat dorul.
Pe mine mă obsedează ideea că radicalul este o formulă instabilă!
Rădăcina pătrată sau radicalul cum i se mai spune uzual, are o frumuseţe aparte! Înmulţită cu ea însăşi, rezultatul va fi o feerie! 🙂
Ei, nu este chiar aşa! Ea înmulţită cu “ea însăşi” mă duce cu gândul la narcisism! 🙂
Nu atunci când te gândeşti la alţii! 🙂
Îmi place mai mult ce este sub radical, decât ce ridici la pătrat! 🙂
Ce trist este în iubire, în toate
când rezultatul este o singurătate.
Speranta schimbării este însă in noi
renunțând la a fi…radicali și punănd o egalitate,
împărțind singurătatea la doi.
Frumos jocul tău de cuvinte! 🙂
În singurătate nu mai există niciun strop de iubire.
Radical dintr-o iubire
Poate fi un vis în doi.
Poate fi şi despãrţire
Dacã vom uita de noi.
Radical dintr-o iubire
e mereu un vis în doi…