Poezia „Sufletul”
Sufletul
Cerul…
demult
e gol şi
căzut…
doar o steluţă
aprinsă
de nicăieri
mai brăzdează…
de la stânga
la dreapta,
de la dreapta
la stânga…
Îmi cobor,
abătute,
gândurile
în piept,
şi observ
luminiţa
cum pâlpâie
înecată
sub valuri
de tristeţi.
Nu te stinge!…
Nu muri!…
Iarnă… noapte… e încă noapte… 04.00 am… polei… mă doare în piept… mă doare!…
Sufletului meu…
Articole asemănătoare:
-
Caietul cu poezii 44 – Copacul
-
Caietul cu poezii 43 – Jumătăţi de vieţi
-
Caietul cu poezii 42 – Tranşee de aşteptări
-
Caietul cu poezii 41 – Orbind
-
Caietul cu poezii 40 – Unde eşti?
2 Comments
Interesantă şi frumoasă abordare.
Multumesc, Radu.