Am ajuns prima dată în America în 1587 pe acelaşi vas cu Sir Walter Raleigh. Eram unul din cei 100 de britanici ce încercau să întemeieze o colonie pe insula Roanoke. O colonie în numele reginei virgine dar în suflete noastre ne întemeiam un nou cămin, începeam o viaţă nouă într-o lume nouă. O traversare a Atlanticului spre necunoscut în numele libertăţii, departe de lanţurile şi nedreptăţile Bătrânei Europe. Am fost acolo pe 4 iulie 1776 când cei 56 de delegaţi ai celor 13 colonii britanice au semnat Declaraţia de Independenţă, atunci când am vorbit despre dreptul la Viaţă, Libertate şi căutarea Fericirii!

Am fost acolo în septembrie 1862 când preşedintele Abraham Lincoln a citit Proclamaţia de Emancipare. Un moment istoric ce desfiinţează sclavia din tânăra societatea americană. Am traversat Atlanticul de multe ori în drumul meu spre pământul făgăduinţei, alături de transilvăneni şi bucovineni la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului al 20-lea.

Am fost aici după 23 august 1944 când ochii obosiţi de încordare scrutau cerul în aşteptarea păsărilor eliberatoare. Am fost aici în toţi aceşti ani după ce crivăţul ne-a îngheţat gesturile şi ne-a copleşit voinţele. Am fost aici şi am aşteptat. Ştiam că asteptarea nu va fi în zadar. Şi dezgheţul a venit, iar visul continuă să ne atragă indiferent de vârsta noastră. Am rămas aici şi mulţi de “dacă” mi-au bântuit gândurile, nopţile!!!

Tot ce pot să fac e să îmi transmit visul mai departe către propriile fiice. Fiica cea mare învaţă reflexe de zbor, deja au început să îi crească aripile şi privirile ei au poposit pe malurile Tamisei. Nu peste mult timp vor survola Atlanticul în căutarea visului american.

Dacă aş fi un student de 20 de ani aş aplica în toate vacanţele de vară la programul Work and Travel USA. Sunt convins că o astfel de experienţă îşi pune amprenta asupra modului cum fiecare îşi percepe propria viaţă, asupra modului cum fiecare îşi va construi în continuare propriul drum în viaţă. Să fii singur la atâtea fusuri orare distanţă de familie, într-o lume complet nouă, să intri în contact cu o cultură total diferită faţă de cea în care ai fost crescut şi educat… toate acestea sunt încercări care te maturizează şi te responsabilizează.

Ce zonă aş alege? Primele imagini şi cuvinte asociate lor, cuvinte întipărite în copilăria mea sunt: western, cowboys, ferme, deşert, indieni, texan, Arizona, Montana, California, Sierra Madre, Sierra Nevada etc. Cu toate acestea aş alege să călătoresc şi să muncesc într-o cu totul altă zonă. Sunt atras de zona Marilor Lacuri şi cred că mi-ar plăcea să muncesc în Chicago, Illinois.

Pentru început cred că cea mai bună experienţă de muncă ar putea fi un job în superbul Millennium Park. Ce poate fi mai frumos decât să vinzi suveniruri şi bilete într-un parc de distracţii. Să îţi simţi sufletul fremătând a copilărie. De altfel Chicago este şi unul din cele mai frumoase oraşe americane. Un important centru financiar şi industrial al Americii, Chicago ne dezvăluie acea imagine superbă oglindită în apele Lacului Michigan. Unul din punctele de atracţie pe care aş vrea să îl vizitez este celebrul uriaş Willis Tower. În timpul liber aş vizita muzee: The Adler Planetarium & Astronomy Museum, Art Institute of Chicago. O vizită la The Shedd Aquarium ar fi cel mai frumos cadou pentru copilul din mine. Nu sunt un împătimit al baschetului dar un spectacol al lui Chicago Bulls nu se poate rata.

Scopul acestui program este să îmbini munca şi distracţia. Şi după cele trei luni de muncă să te bucuri de o vacanţă minunată, o vacanţă în care poţi să vizitezi, să păşeşti, să respiri toate acele frumuseţi la care ai visat până acum. Împreună cu câţiva prieteni, studenţi ca şi mine, aş închiria o maşină şi aş încerca să “înghit” cât mai mulţi kilometri şi să văd cât mai mult posibil în timpul rămas până la întoarcearea acasă. În primul rînd, din Chicago m-aş duce direct în Buffalo, la graniţa canadiană, pentru a vedea Cascada Niagara. Apoi mi-aş continua drumul către est până pe malul Atlanticului. Din Maine aş “alerga” toată coasta atlantică spre sud până în însorita Florida. Boston, New York, Philadelphia, Washington, Richmond, Norfolk, Cape Fear, Charleston, Savannah, Miami şi o întorcere mică la Tampa Bay. Ştiu că timpul nu ar fi de acord cu o astfel de “evadare”, dar pot să visez că la prima mea experienţă americană să vizitez toată coasta de est.

Eu nu mai sunt eligibil pentru un astfel de proiect, dar tu, fiica mea, în câţiva ani vei fi suficient de puternică, de responsabilă, de pregătită pentru a survola acest pământ al făgăduinţei. CND Turism îşi va fi doar un mic impuls pentru a zbura spre visul american.

Vrei să îmi duci tu visul mai departe?

 

Articol scris pentru etapa 18 a SuperBlog 2013.

Sursa FOTO: www.vacantespeciale.ro

 

 

Comments are closed.

Translate »