RSS
 

Drumeţ prin Carpaţi – Cascada Bigăr

13 Aug

Citit de 3209ori!

De patru zile sunt în Ţara Gugulanilor, pe Valea Bistrei, în ceea ce se vrea a fi bucata din concediul de vară alocată muntelui. Alocată muntelui pentru că nu cedez nici măcar o zi pentru o altă mare sau mai ştiu eu ce pantofăreală, după cum ar dori cineva din familie. Şi aşa am mai lăsat de la mine, pentru că în această vară îmi planificasem drumeţii în zona de nord a Carpaţilor Orientali, undeva în rombul format de Rodnei, Obcine, Rarău-Giumalău şi Bistriţei, în funcţie de cartierul general ales. Sau în cazul plecării cu prietenii de familie, mă gândisem la Călimani şi Colibiţa. N-am cedat, dar tot m-au păcălit. Aşa am ajuns în Banat, aşa am ajuns să revăd atâtea locuri dragi mie, şi aşa am reuşit să vizitez şi să respir aerul uimitoarei CASCADE BIGĂR!

Bigar1Marţi dimineaţă, la ora 08.30, ne-am urcat în maşină şi am părăsit cartierul general al Gugulanilor, respectiv Glimboca, şi am plecat către Bigăr, către Cheile Minişului. Am plecat patru persoane: eu, Kărluţa mea, făşiul Victor şi nepoata Brighi. Nu vă spun ce înseamnă făşiu, doar că e un regionalism, şi că îl găsiţi în dex. Măriuca mea era consemnată la cartierul general, pentru că a mâncat prea multe îngheţate, şi pentru că toată ziua stătea bot în bot cu pisicile şi cu cei doi câini.

La dus am ales drumul prin Caransebeş, Reşiţa, Caraşova, Anina. Nu are sens să vă mai spun cât este de frumos drumul, şi că am ameţit de atâtea serpentine. Am mers mai departe pe Valea Minişului, ne-am oprit câteva minute la Lacul Miniş, şi am urat baftă pescarilor nemulţumiţi de faptul că nu muşca nimic, cică din cauză că e vremea schimbătoare. La 400 de metri după localitatea Poneasca, pe acelaşi drum naţional DN57B, am ajuns la Cascada Bigăr.

La câţiva metri de şosea, o punte de metal traversează Minişul. Apoi se poate coborâ pe lângă peretele drept al văii, până în apa Minişului. Se traversează apa şi se revine pe peretele stâng, până aproape de puntea de metal. E nevoie să faceţi un pic de sport, foarte puţin, pentru a ajunge faţă în faţă cu cascada şi pentru a o admira în toată splendoarea ei. Eşti suspendat pe o mică cărare a peretelui stâng al Minişului, eşti faţă în faţă cu ea, la câţiva metri distanţă, şi nu ştii cum să o apuci mai bine în imagine, cum să o fotografiezi mai eficient, cum să îi prinzi toată frumuseţea în propriul aparat. Te urci un pic mai sus, te laşi mai jos, te întorci cu câţiva metri, iar revii, şi toate astea pentru a o surprinde şi pentru ai fura un pic din minunăţie. Ai vrea să cobori în apă, să te bagi sub ea şi acele milioane de picături să le simţi alunecând prin tine. Te prinde şi te ţine lângă ea. Nu mai poţi pleca decât atunci când eşti convins că ai surprins toate unghiurile şi toate nuanţele.

După ce te hotărăşti să te desparţi de ea, refaci traseul în sens invers până la puntea de metal. De acolo ai câteva sute de metri, Cheile Bigărului, de mers în amonte până la Izbuc. În peretele de stâncă, la câţiva metri deasupra Izbucului, se cască o peşteră. Se urcă pe o scară, apoi o mică căţărare şi ajungi la peşteră. În interior, la doi metri de la gura peşterii se prăbuşeşte efectiv un puţ larg. O privelişte ce îţi naşte mici fiori. Câteva poze şi asta e tot!

La întoarcere îi trimiţi câteva bezele Cascadei şi îţi zâmbeşti satisfăcut!

Câteva poze personale de la Cascada Bigăr:

Bigar1
Bigar2
Bigar3
Bigar4
Bigar5
Bigar6
Spre-Izbuc1
Spre-Izbuc2
Pestera1
Pestera2
Pestera3
Pestera4

5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes
 
12 Comments

Posted in Muntele

 

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply

 

 
  1. Alma Nahe

    14/08/2013 at 00:43

    De curând am citit că site-ul “The World Geography” a numit-o “cea mai frumoasă cascadă din lume”…n-am ajuns acolo încă, o știu numai din fotografii…tre’ să fie tare frumoasă văzută de aproape.

     
    • Adrian

      14/08/2013 at 18:48

      Aşa aflăm şi noi de frumuseţile noastre! Crezi că eu ştiam ceva despre Bigăr până la vâlva făcută cu top ten cascade? Nu! Ştii cum e, de multe ori ne impresionează frumuseţile altora, iar pe ale noastre nici măcar nu le ştim! E mai frumoasă decât în poze, te impresionează.

       
  2. Dana Lalici

    14/08/2013 at 09:37

    Wow, cat e de frumos!!!!! M-ai lasat fara cuvinte, trebuie sa o pun pe lista locurilor mele de vazut. Intrebare (ca din poza nu mi-am dat seama prea bine): scarita aceea coboara spre apa?

     
    • Adrian

      14/08/2013 at 18:54

      Nu, scara de lemn e pentru a ajunge la peştera de deasupra Izbucului Bigăr, locul de unde izvorul iese din munte, apoi curge prin nişte chei micuţe de aproximativ 5-600 metri, iar la capătul cheilor se varsă prin Cascada Bigăr în apa Minişului. Este super frumoasă!

       
  3. dor

    14/08/2013 at 11:34

    Superbe locuri. Sper sa ajung si eu vreodata prin zona aia.

     
    • Adrian

      14/08/2013 at 18:55

      Nu e aşa departe, doar să vrei şi o poţi admira!

       
  4. Alexandra Ali

    14/08/2013 at 13:17

    Doamne ce frumoasa mai este aceasta cascada! … si se zice ca au lasat-o in paragina … nu stiu, poate nu au facut-o cunoscuta publicului larg, dar este foarte frumoasa asa cum este.

     
    • Adrian

      14/08/2013 at 18:58

      Nici eu nu ştiam nimic de ea acum câteva luni. După reclama făcută afară, sigur autorităţile vor fi mai atente. În timp ce eram noi acolo, venise şi un reporter (plus cameraman) de la un post central de televiziune. Interesul a crescut exponenţial în ultima perioadă!

       
      • Alexandra Ali

        15/08/2013 at 22:10

        Intr-un fel, ma bucura. Dar sper sa fie facut totul cum trebuie … Sa nu ajungem sa culegel gunoaie si de acolo … Nu trebuie alterata frumusetea naturala … doar admirata!

         
        • Adrian

          15/08/2013 at 22:17

          La 200m în amonte pe Miniş este o mică platformă de pietriş, acolo e plin de gunoaie. Ţinând cont că Bigăr este la marginea drumului naţional, o să arunce românul de toate!!! Să sperăm că primăria din Bozovici se va ocupa de curăţenie!

           
  5. Adriana

    16/08/2013 at 11:34

    Mi se pare tare departe…şi ăsta e primul exerciţiu de admiraţie. Cu restul mă aliniez şi eu la toţi ce şi-au bulbucat deja ochii a mirare. Frumos tare, Adrian. Ca în poveşti. De data asta…reale.

     
    • Adrian

      16/08/2013 at 15:56

      E ca în poveşti, frumoasă şi spectaculoasă!

       
 
Follow

Vei primi în Inbox orice nou articol postat pe acest blog.

Alătură-te celorlalţi abonaţi:

%d bloggers like this: