Palma e deschisă adânc vibrându-și liniile ca pe niște descântece. Cu degetele distante, urându-se între ele, se zbate căutând adieri ce imită dans de gesturi uitate. Se lipește de aer lăsându-se legănată într-un contur desenat deja. Cu umbre ce i se strecoară printre degete, se reconstruiește refugiu de gânduri la marginea șuvițelor. Sub apăsarea degetului mic pulsează resturi de secunde. Celelalte degete, ca niște cuvinte, nemângâiatele cuvinte, se încolonează cabrate într-o spirală șoptită spre un trecut prăbușit între două fraze ce își caută înțelesuri în pagini diferite.
Și spirala se transformă într-o mișcare brută, tangentă, de respingere. Nimic tandru. Nimic duios. Ca un gând care survolează colțuri prăfuite de amintiri și, turbat, vrea să pătrundă în miezul imaginilor. Să incendieze trecutul și să smulgă resturi fumegânde. Pansament inutil peste răni fabricate.
Cu fiecare gând trupul își pierde din brutalitatea căderii. Se clatină bolnav cu degetele înfipte în tremurul șuvițelor, izbindu-se prin colțuri amorțite de parfumul amintirilor. Se izbește cu gesturi nesigure. Se izbește și își numără falange trădate de zgomotul indiferenței.
Zvâcnește neputincios ca o chemare muribundă scrisă pe ultimul rând al paginii și se întinde strivind cuvinte. Și ce dacă pagina arde într-un înțeles de foc cu reflexii albastre? Sufletul nu o poate stinge. Sufletul nu poate salva nemângâiatele cuvinte. Sufletul nu poate salva… nu poate salva…
Poate “sufletul nu poate salva nemangaiatele cuvinte”, dar uneori ele, cuvintele ce danseaza singure printre amintiri, pot salva suflete.
Poate intru rar pe aici, dar intotdeauna o fac cu placere.
Ziua buna, Adrian!
Sufletul intr-adevar nu poate oferi mangaiere cuvintelor nemangaiate pentru a le salva, dar cuvintele pot construi sau distruge lumi, pot aduce lumina in suflete sau intuneric. O seara minunata!
5 Comments
Poate “sufletul nu poate salva nemangaiatele cuvinte”, dar uneori ele, cuvintele ce danseaza singure printre amintiri, pot salva suflete.
Poate intru rar pe aici, dar intotdeauna o fac cu placere.
Ziua buna, Adrian!
Mulțumesc, Gânduri! Și eu intru rar pe aici.
Sufletul intr-adevar nu poate oferi mangaiere cuvintelor nemangaiate pentru a le salva, dar cuvintele pot construi sau distruge lumi, pot aduce lumina in suflete sau intuneric. O seara minunata!
De ce nu mai scrii nimic? Am citit multe din articolele tale, practic tu ai fost – intr-o vreme – cel care mi-a dat imbold sa scriu si eu pe un blo.
Sper să revin într-o zi. Mulțumesc.