E ma, fărîme de concert neterminat, M ereu în aşteptarea unui dirijor, A i hotărât ca eu să-ţi geometrizez destinul, M i-oferi în piesa ta un rol major.
O riunde m-aş ascunde printre nori, N imic nu mă mai scapă de a ta menire, A ş vrea o clipă trist să mai rămîn, M ai înainte de a cerceta acest cuvânt: iubire.
O, chiar de-ar fi să fii U n strop doar de-amăgire, R ămâi, rămâi cu mine “o oră de iubire”!
5 Comments
Cât de frumos! Ș
Și pentru că nu este semnată de nimeni altcineva, presupun bine că este creația ta, nu?
Cu umilinţă recunosc, da! A fost odată o Ema…
Între M și A încă niște litere (ili), și aveam Emilia ….m-oi chinui și eu cu un acrostih, dar pe mine talentul ”mă chinuie” :))) nu prea merge 😉
Merge garantat, dar trebuie să ardă ceva inside!!!