Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!
“Floarea-Soarelui” de Grigore Vieru
Cu aură pe cap, de flăcări,
Cu aspru strai, sărăcăcios,
Rugîndu-te adînc, spre Soare
Eşti cel din urmă credincios.
Slăvit e cel păgîn: tutunul.
De tine, vai, el rîde azi,
Te bate-un gînd să laşi cîmpia,
Să fugi în munţii cei cu brazi.
Să nu pleci, sfînto! Noapte bună!
E unul ce ţi-e neam mereu.
Hai, lasă-ţi fruntea obosită
Pe roua sufletului meu.
Articole asemănătoare:
-
O floare şi o poezie – Drum crucial
-
O floare şi o poezie – Lacustră
-
O floare şi o poezie – Amintiri
-
O floare şi o poezie – Sfîrşit de anotimp
-
O floare şi o poezie – Romanţă cu noi doi
12 Comments
Ce frumos ne incanti tu diminetile de inceput de sapatamana… Multumesc Adrian.
Îţi mulţumesc, Dor!
Eu pe Vieru nu l-am citit, decât prin scrieri găsite pe Fb. Recunosc. Multumesc
Îţi mulţumesc că ai trecut pe aici, Adriana!
Stiai ca dispunerea semintelor la floarea soarelui respecta regulile lui Fibonacci ?
Uite că nu ştiam! Şi cum se curăţă? Tot Fibonacci? 🙂 Mulţumesc, Radu!
Ei, azi chiar aveam nevoie mare de soare … pentru suflet, asa ca multumesc.
Mă bucur că ţi-am adus un pic de soare! Îţi mulţumesc, Alexandra!
Eu nu sunt sfânta, sunt creștină
Și sunt atât de disperată
Mi-am terminat azi tot tutunul.
De-mi vine să las totul baltă
Și să dispar în nori… cu unul
N-am să dispar chiar de îndată
Fără a-ți ura o noapte bună
Și un drum cu rouă și lumină
Spre-o săptămână minunată.
Când vrei să vii… pe-aici prin nori,
Anunţă-mă!… să strâng toată suflarea,
Să-ţi luminez urcuşul cu doi sori,
Şi cântece să sune-n toată zarea!
Fericirea, spunea cineva, e în buzunarul de la piept. În sufletul nostru? Da. De ne-am strădui să nu ni-l ascundem în spatele minţii raţionale … cât de frumoase, calde, uşoare, bune ar fi multe din viaţa noastră şi a celorlalţi.
Foarte frumos spunea acel cineva… nu vrem să înţelegem. Suntem prea prinşi în cotidian!
Îţi mulţumesc, Antonela!