RSS
 

Posts Tagged ‘parfum’

Caietul cu poezii 47 – Chemare

06 Jan

Poezia “Chemare”

Citeşte continuarea acestui articol »

 

Luna parfumului

08 Nov

Un soare roşiatic se ascunsese în umbra copacilor de la marginea oraşului. Cobora molcom spre asfinţit aruncând ultime priviri printre crengi şi frunze. Întunericul îl urmărea de la distanţă şi îi pândea ieşirea din decor. Fiecare îşi aştepta rândul la hoinăreală pe străzile oraşului. Luna apăruse stingheră într-un colţişor al cerului. Pulsa rotundă şi  ameninţătoare. Cu fiecare minut creştea şi se pregătea să se proiecteze în geamurile caselor. În aer plutea un sentiment de teamă adâncă. O teamă ce avea rădăcini în trecut, în obişnuinţa oraşului. Străzile se goleau şi intunericul se hrănea cu spaima întâlnită pe drumuri. Doar câţiva rătăciţi mai erau văzuţi ici-colo.

Citeşte continuarea acestui articol »

 

Aleea dorinţelor parfumate

21 Oct

Am văzut-o prima dată pe aleea mea. Veneam absent către casă şi drumurile noastre s-au intersectat. Am trecut indiferenţi unul pe lângă celălalt, fără să ne vedem. Doar coada ochiului a sesizat ceva, a surprins vag o siluetă ce aluneca în ritmul adierii vântului. Paşii m-au purtat mai departe şi în urma ei un parfum ameţitor m-a săgetat. M-am oprit tulburat. Am respirat cu lăcomie parfumul ce inunda aleea şi arome de slăbiciune mi-au invadat sufletul. M-am întors uimit şi neîncrezător, cu o mişcare ireal de înceată. Ceva plutea în aer. Simţurile mi se ascuţeau cu fiecare mişcare a pieptului meu. Privirea mea căuta să recunoască o siluetă nevăzută, un sentiment nedefinit, o frântură de clipă surprinsă pe retină. Unde eşti? Cine eşti tu?

Citeşte continuarea acestui articol »

 
 

Eu sunt Michelle!

29 Aug

Prima parte… “Chantez, Joe! Chantez!

Partea a doua… “Michelle?

Parfumul tău. Îl simt iar, şi o respiraţie caldă ce îmi suflă în ceafă. O mână gingaşă se mişcă prin părul meu. Buze tremurate îşi lasă emoţia pe gâtul meu. Inima prinde viaţă din nou şi toate pulsează a neîncredere. Privirea mea se ridică sacadat către aceste gesturi pierdute. În faţa mea doar tu. Tu şi cu masca ta. Ochii îţi râd drăgăstos, iar buzele tale îmi murmură promisiuni, la fel ca altă dată. “Michelle?”

Ultima parte…

Citeşte continuarea acestui articol »

 
 

Michelle?

09 Aug

…Continuare la “Chantez, Joe! Chantez!“…

Muzica dă să se oprească o clipă. Saxofonul pare că a obosit. Nici nu contează. Dansăm în continuare pe muzica din sufletul nostru. Ne privim scurt şi ne zâmbim. Ne-am simţit aceleaşi gânduri fugare, sincrone cu muzica din noi. Faci jumătate de pas în spate, întorci capul şi o spui cu atâta convingere: “Chantez, Joe! Chantez!“. Saxofonul se supune imediat şi ne susură din nou, doar pentru noi, numai pentru noi doi: “Et si tu n’existais pas“!

Citeşte continuarea acestui articol »

 
 
 
Follow

Vei primi în Inbox orice nou articol postat pe acest blog.

Alătură-te celorlalţi abonaţi: