M-am furişat vinovat
printre gândurile tale,
căutând un drum
închipuit.
M-ai lăsat
să pătrund adânc,
trecând pe lângă
semne schimbate şi
m-ai rătăcit
între gesturi,
între priviri.
Mă învârt trist
prin cotloanele
indiferenţei tale,
prizonier înşelat
de propriile himere.
Lasă-mă să ajung
pe retină, să-ţi văd
sufletul pustiu!
Sau, mai bine,
trimite-mi un gând
ascuţitor…
