Uau! Am câştigat… Uaau! primul meu… Uaaau! premiu… Uau!

Biiine! Bine! Ştiu de trei zile că am câştigat acest premiu. Am preferat, totuşi, să stau liniştit până îl primesc. Dacă intervenea ceva? Dacă se punea de o contestaţie? Dacă se răzgândea Blogatu? Dacă magazinul de jucării nu mai avea produsul în stoc? Ştiţi că se mai întâmplă lucruri de genul ăsta. Se apucă băiatul de la magazie să pregătească coletul şi uite că produsul nu e. “Băi frate, unde-i tableta aia cu concursul?” “Cred că au vândut-o ăştia aseară!” “Păi, şi ce facem cu ăsta care a câştigat?” “Nu ştiu, are tipa asta nouă de la Marketing o cutie cu Prozac. Hai să îi trimitem ceva până lămurim problema!”

Doar nu puteam să am tocmai eu ghinionul ăsta! Totul a decurs normal. Blogatu nu s-a răzgândit, băiatul de la magazie a găsit tableta, curierul a adus coletul întreg. O frumuseţe de tabletă de 7″. Tocmai bună pentru Măriuca mea, care deja e expertă la Subway Surfers.

Ce ziceţi de micuţul meu? Mare pungaş! Nici nu a împlinit bine  o lună, nu a apucat să-şi zdrelească un pic genunchii de mers de-a buşilea, şi hop s-a ridicat în picioare. La văzut pe Blogatu cu o tabletă în mână, şi ce i s-o fi părut lui, că imediat a luat-o în patru labe spre el. Uşurel, nebăgat în seama de nimeni, a ajuns lângă victimă. S-a agăţat cu mânuţele alea mici ale lui de pantalonii lui Blogatu, s-a ridicat în picioare tremurînd de efort, a gângurit ceva pe limba lui, a scos şi vreo 2-3 balonaşe, şi-a desprins o mână şi a luat tableta. Acum, cei de la Jucării-Online.eu ce să facă în situaţia asta? S-au gândit, s-au sfătuit, şi în final s-au hotarât să îi lase micuţului jucăria. Ce oameni buni! Mai rar aşa ceva!

Aşa s-a făcut micuţul meu cu un cadou, în plus, şi-a rezolvat şi problema cu actele. Gata, acum nu mai este un bastard ce cutreieră prin lume neştiut, şi nebăgat în seamă. Nu mai este o vinitură, cum spun Gugulanii din Banat. Ce flotant! Ce navetist! Micuţul meu s-a mutat, cu acte în regulă, în Blogosferă. Semnate şi parafate chiar de către primar. I-am cumpărat şi un scăunel, a văzut el în sala mare a Blogosferei un locşor, şi acolo vrea să se aşeze. Sper să stea cuminte acolo şi să înveţe cât mai multe de la blogurile mai bătrâne. În sală, s-a împrietenit deja cu câteva doamne drăguţe, şi cu domni, dar mai puţini, căci domnii sunt mai morocănoşi. Le rog pe Doamne să îşi mai arunce câte un ochi la el, să nu facă prostii. şi dacă se poate să nu îl ciupească de obraji, că nu suporta asta, e în stare să fugă din Blogosferă.

Ssssst! Linişte! S-a strâns toată lumea în sală. S-a stins lumina. Aveti grijă de micuţul meu, îi e frică de întuneric! S-a coborât ecranul cel mare, ăla pe care se “vizionează” toate articolele câştigătoare din săptămână. Primii vizionaţi sunt debutanţii. Acum se vorbeşte de micuţul meu, tare emoţionat mai sunt! Vă las să vedeţi primul articol premiat “Am fost pe Santa Maria!” Pa! Pa! Vizionare plăcută!

Apropos, era să uit! Ştiţi cumva o şcoală bună? La cât de precoce e micuţul meu, cred că la toamnă trebuie să îl înscriu la clasa zero!

Articole despre micuţul meu:

• Am împlinit o lună în Blogosferă

• Obiceiuri de nou născut