Categories: Caietul cu poezii

Caietul cu poezii 73 – Apusul

Caietul cu poezii – “Apusul”

Apusul

 

Uneori…
apusul mi se agață
de trup,
și îmi imobilizează
gesturile în îmbrățișări
ratate,
îmi răpește de pe buze
cuvintele nerostite,
topindu-le
într-un zâmbet stingher,
îmi rătăcește pașii
în numărători de secunde,
dureroase și nesfârșite,
până când privirile,
obosite,
se cuibăresc
printre gândurile
nescurse de dorințe.

 

Uneori…
apusul mi se agață
de trup,
și îmi sfâșie
visele în amintiri
de șters!

 

 

 

Foto

 

Articole asemănătoare:

 

 

Adrian

View Comments

    • Răsăritul se bucura dacă mai găsește amintiri salvate! :) Mulțumesc frumos, Dana.

Recent Posts

Nunta de Aur în IOR

Luni. O nouă săptămână. În prima zi muncesc de acasă. Multă agitație, mult zgomot care…

o zi ago

Regretele patiserului Marcel

Partea I: "Apocalipsa după Georgel", despre gândurile lui Georgel aici. "Werner? Unde ești Werner?" Se…

3 săptămâni ago

Anacronism

Cuvintele. Încerc să îmi aduc aminte cuvintele... În primul rând cuvintele. Sunt șoapte. Timide. Între…

2 luni ago

Apocalipsa după Georgel sau Absențele tânărului Werner

Partea I: Georgel. Tresare. E a nu știu câta oară când tresare speriat. Țipătul ăsta…

3 luni ago

Tremolo

Tremolo. Un tremolo fuori tempo. Peste tot. În jur. Oriunde respirația încearcă să îmblânzească șoaptele.…

3 luni ago

Poveste fără rimă

Gândurile mi se învălmășesc spre tâmpla stângă. Fruntea se înclină ușor spre inerția brațului ce…

3 luni ago