Categories: Caietul cu poezii
Caietul cu poezii 57 – Atât de târziu
Caietul cu poezii – “Atât de târziu”
Atât de târziu
De ce
mugurii gândurilor
îmi înfloresc
atât de târziu
în fereastra
sufletului?
Să fie
de vină
umbra
propriilor mele
sentimente?
Articole asemănătoare:
-
Caietul cu poezii 56 – Atât de departe
-
Caietul cu poezii 55 – Nu mai vreau să fiu
-
Caietul cu poezii 54 – Linia
-
Caietul cu poezii 53 – Tablou cu maci
-
Caietul cu poezii 52 – Germinare
Recent Posts
Nunta de Aur în IOR
Luni. O nouă săptămână. În prima zi muncesc de acasă. Multă agitație, mult zgomot care…
o săptămână ago
Regretele patiserului Marcel
Partea I: "Apocalipsa după Georgel", despre gândurile lui Georgel aici. "Werner? Unde ești Werner?" Se…
3 săptămâni ago
Anacronism
Cuvintele. Încerc să îmi aduc aminte cuvintele... În primul rând cuvintele. Sunt șoapte. Timide. Între…
2 luni ago
Apocalipsa după Georgel sau Absențele tânărului Werner
Partea I: Georgel. Tresare. E a nu știu câta oară când tresare speriat. Țipătul ăsta…
3 luni ago
Poveste fără rimă
Gândurile mi se învălmășesc spre tâmpla stângă. Fruntea se înclină ușor spre inerția brațului ce…
4 luni ago
View Comments
Atât de departe şi-atât de târziu,
şi totuşi nu-i umbră şi nu e pustiu
nici către zarea scăldată în zbor
şi nici unde vremea e plină de dor.
Atât de târziu şi-atât de departe,
şi totuşi cuvântul să lege mai poate
şi gândul umbrit de atâta trăire
înfloreşte-n cuvânt, înfloreşte-n iubire...
Minunat, Carmen! Minunat comentariul tău. Îţi mulţumesc pentru frumoasele tale versuri.