O floare şi o poezie – Romanţă cu noi doi

Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!

 

“Romanţă cu noi doi” de Adrian Păunescu

 

Iluzii. Şoapte. Fire mici de iarbă.
Nimic adevărat. Numai atât.
Un ultim substantiv nedoborît.
Gramatică. Umanitate oarbă.

 

Copaci betegi. Furnici pe monumente.
Ceasornicari năuci. Lumină gri.
Construcţii stinse. Cea din urmă zi.
Prin lacrimi. Dansul gesturilor lente.

 

Căderi de verbe. Lungă apatie.
Nemişcătoare felinare-n ger.
Ce front ciudat. Stingher lîngă stingher.
Şi dublu rău de mare. Ţie. Mie.

 

De undeva. De unde? Leru-i ler.
Şi-apoi nimic. Şi chiar nimicnicie.

---

Articole asemănătoare:

• O floare şi o poezie – Proprietarul de munţi

• O floare şi o poezie – Arca

• O floare şi o poezie – Turism

• O floare şi o poezie – Ca mîine

• O floare şi o poezie – Albatrosul

---