Pityriasis Capitis Terrae

Suntem o civilizaţie la fel de veche ca civilizaţia umană. Sunt mari personalităţi ale istoriei noastre, e adevărat că sunt destul de controversate, care susţin teoria că, am apărut în acest univers cu mult înaintea omului. Că am fi trăit foarte bine într-o simbioză acceptată cu multe specii ale planetei. De la apariţia omului am migrat către acesta, care ne-a asigurat un mediu de viaţă superior. În simbioza trăită cu omul am atins apogeul civilizaţiei noastre. Ne-am dezvoltat pe toate planurile, inclusiv spiritual. Ne-am adaptat noilor condiţii de viaţă şi am devenit adepţi ai reîncarnării. Cu cât am evoluat mai mult în plan spiritual, cu atât ne-au crescut şansele să ne reîncarnăm în aceeaşi simbioză cu omul, partenerul nostru favorit.

Am devenit atât de avansaţi, încât ne cunoaştem cu precizie de ore umane momentul extincţiei. De obicei se întâmplă atunci când, dupâ o mie de ani pityriasieni, după foarte multe generaţii scurse, ne înmulţim atât de mult încât ne sufocăm în propriul nostru habitat. Şi atunci, suntem nevoiţi să migrăm, în aceeaşi simbioză cu omul, dar pe alte planuri, ceea ce duce la călcarea în picioare a înţelegerilor pe care le avem cu rasa umană. Suntem în aceeaşi situaţie în care era Terra în romanul “O piatră pe cer” a lui Asimov. Nu vă miraţi! Avem şi noi intelectualii noştri! Chiar eu am citit foarte mult la viaţa mea. E adevărat că lecturile au fost impuse de către gazda noastră. Am citit în acelaşi timp cu cel care mi-a oferit o viaţă minunată. Ştiu că momentul despărţirii este aproape, dar nu sunt supărat sau trist deloc. Îi port o mare recunoştinţă acestui om, şi vreau să-i mulţumesc în numele întregului meu popor.

Mi-am străns toată familia lângă mine şi aşteptăm senini momentul despărţirii. Suntem la momentul amintirilor, ale poveştilor despre tot ce am simţit, despre toate senzaţiile trăite, despre locurile pe care le-am văzut în periplul nostru, despre şoaptele auzite, despre durerile şi bucuriile lor. Am fost norocoşii care am reuşit salturi în spaţiu şi timp, de la el la ea, urmând apoi să revenim. Am fost martorii iubirii lor, ale unor încleştări ce ne-au trecut prin furtuni de energii. Am fost martorii tristeţii lor şi împreună am depăşit momentele grele. Dar, gata, ajunge cu sentimentalismele, e timpul să ne pregătim de plecare. E momentul să ne concentrăm pe procesul reîncarnării. Vrem să reuşim întoarcerea tot pe o gazdă umană şi să ne asigurăm generaţii de prosperitate. Ne strângem unii în alţii, suntem o sferă uriaşă, şi aşteptăm.

Am ezitat mult dacă să vă mărturisesc asta în jurnal. Până la urmă o fac pentru a schimba ceva în percepţia celor din jur. Ceea ce se întâmplă cu noi la sfârşitul unei vieţi, nu este neapărat o extincţie. Pentru noi este o adevărată izbăvire. O purificare, o împlinire a destinului.  Până acum 120 de ani umani, ne-am trăit vieţile într-un obscurantism teribil. Am fost arşi, gazaţi, îmbâcsiţi, umiliţi, am trăit epoci înfiorătoare. Dar am rezistat în ciuda tuturor vicisitudinilor şi am trăit momentul nostru de exaltare. Acum 120 de ani a apărut în viaţa noastră Farmec şi totul s-a schimbat radical. Spuma trimisă de acest făuritor numit Farmec a fost calea noastră spre împlinire. Anii au trecut, generaţiile s-au succedat, şi am trăit un grad de ispumizare nemaintâlnită până acum. Gama Gerovital Plant Tratament este darul minunat pe care l-am primit de la făuritorul nostru. Este spuma primordială care ne duce mai departe, ne ajută să evoluăm, să trecem spre nivele de energie superioare, şi în final să ne reîncarnăm.

E timpul să închei acest mic jurnal al meu, deja spuma se apropie, îi simt răceala benefică. Mă semnez un pityriasian educat, în a 240 viaţă reîncarnată. Pentru cei ce nu ştiu ce este un pityriasis capitis, o simplă căutare vă va lămuri, ştiţi voi unde. Să ne farmecăm cu bine!!!

Cu produsele Farmec multe din necunoscutele vieţii vă vor fi ispumizate!!!

O poveste scrisă pentru a treia etapă a SuperBlog 2013.

Sursa FOTO: www.farmec.ro