Categories: Poezie
O floare şi o poezie – Primăvara
Un început (şi nu numai) de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!
![](data:image/svg+xml;charset=utf-8,<svg height="400px" width="450px" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" version="1.1"/>)
“Primăvara” de Nichita Stănescu
Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.
Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărim o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.
Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei… zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?
Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii…
Articole asemănătoare:
Recent Posts
Nunta de Aur în IOR
Luni. O nouă săptămână. În prima zi muncesc de acasă. Multă agitație, mult zgomot care…
7 zile ago
Regretele patiserului Marcel
Partea I: "Apocalipsa după Georgel", despre gândurile lui Georgel aici. "Werner? Unde ești Werner?" Se…
3 săptămâni ago
Anacronism
Cuvintele. Încerc să îmi aduc aminte cuvintele... În primul rând cuvintele. Sunt șoapte. Timide. Între…
2 luni ago
Apocalipsa după Georgel sau Absențele tânărului Werner
Partea I: Georgel. Tresare. E a nu știu câta oară când tresare speriat. Țipătul ăsta…
3 luni ago
Poveste fără rimă
Gândurile mi se învălmășesc spre tâmpla stângă. Fruntea se înclină ușor spre inerția brațului ce…
4 luni ago
View Comments
Spre ruşinea mea poezia asta nu o ştiam!
Mulţumesc Adrian!
Ţi-a plăcut poezia?
Nici eu nu o stiam. Vine primavara, sa moara ofticosii de ciuda :))
E plin "câmpul" de ofticoşi! Mulţumesc, Dor!
de fiecare dată când îl citesc pe El, realizez că primăvara era pe deplin a lui. şi că noi, cei care ne prefacem a ne juca cu cuvintele, suntem nişte mici muritori. atât de mărunţi, atât de puţini...
Ce bine că mai putem să ne aducem aminte de EL!
Cam cate fete-s astazi deflorate? Cam prea multe, mult mai multe decat erau pe vremea cand Nichita a scris poezia... :(
Cu siguranţă, o explicaţie ar fi că se iubeşte mai mult acum! :) Eşti de acord cu mine?
Da, dar nu se mai iubeste platonic... :D
Da, iubirea platonică a rămas captivă printre rime. :) În "stradă" totul se consumă repede şi se trece la "nivelul" următor! :)