Luni. O nouă săptămână. În prima zi muncesc de acasă. Multă agitație, mult zgomot care…
Partea I: "Apocalipsa după Georgel", despre gândurile lui Georgel aici. "Werner? Unde ești Werner?" Se…
Cuvintele. Încerc să îmi aduc aminte cuvintele... În primul rând cuvintele. Sunt șoapte. Timide. Între…
Partea I: Georgel. Tresare. E a nu știu câta oară când tresare speriat. Țipătul ăsta…
Gândurile mi se învălmășesc spre tâmpla stângă. Fruntea se înclină ușor spre inerția brațului ce…
View Comments
Până la urmă nu-i poet rău Minulescu! :)
Ce floare este?
Deloc, mie chiar îmi place! :) Nu mai ştiu ce floare este, pot să îţi spun unde am pozat-o, la Balcic. Să ne spună fetele ce floare este, sunt convins că măcar una din ele ştie!
E un leandru. Frumos ca si poezia.
Îţi mulţumesc, Dor!
Aș urca și eu pe scară să ÎL văd pe Dumnezeu
Să ÎL cer să mă ajute, ochii să ți-i văd și eu.
Aș urca și eu pe scară cât de sus, că să-L privesc
Să îi cer un pui de leandru, ție să ți-l dăruiesc !
Să ai o săptămână liniștită, Adrian!
Te aştept să vii cu puiul de leandru. Şi săptămâna ta să fie liniştită, Maria!
Foarte frumos
Mulţumesc!
...e una dintre favoritele mele....
... îţi mulţumesc din nou...
Este una dintre poeziile mele preferate. Are un inteles mai adanc decat pare la prima vedere, cred ca avea cunostinte psihologice Minulescu, fiindca face referire la coborirea in inconstient.
Sigur are conotaţii psihologice, probabil ceva asemănător teoriilor lui Freud, disputa dintre Thanatos şi Eros. O conştiinţă (Thanatos) conectată la suflet (Eros) se autofiltrează şi face ca omul să fie mai aproape de Dumnezeu. Mulţumesc pentru comentariu.