Nu , dragă Radu , nu sunt crizanteme,
chiar de seamănă puțin ,
sunt flori cu…adresă pentru splin
La floarea asta frumoasă
la noi i se spune… cârciumăreasă !
Am să-l dau în judecată pe Bacovia poetul
Pentru melancolie și port ilegal de tristețe
Pentru tot violetul turnat în ochi și în vene
Și pentru distrugere de frumusețe.
Am să cer izolarea lui în locuri lacustre
Prin cimitire de plumb să-și poarte suspinul
Să nu mai mâzgâlească toamna-n graffiti
Să-și ia înapoi tot griul,lăsându-ne nouă seninul.
Il chem mai apoi pe Nichita, meșterul de necuvinte
Să ne-nvețe cum se trece prin ploi
Cum se merge prin toamnă, ‘nainte.
“Si-atunci mă apropii de pietre și tac,
iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și o răsar și o prefac
într-o dragoste mare.”
Emotie de toamna-N. Stanescu
Să aveți o săptămână frumoasă, cu soare-n suflet, iubire și senin în privire!
Maria, ce îmi faci? Păi dacă îl izolezi pe Bacovia, va pleca şi o bucăţică din mine cu el, şi o să rămân un neîntreg!!! O altă bucăţică are gust de Nichita.
Lasa-i lui Bacovia partea cu tristetea
sa faca ce stie cu ea
tu pune in loc din Minulescu ceva
sau din Paunescu, chiar din Pastorel
vei scrie mai vesel si ai sa fii la fel.
Cu Bacovia nu m-ai nimerit, mai ales ca afara esate o vreme ca in poeziile lui, insa florile m-au intors in copilarie, cand de la geamul bucatariei imi zambeau aceleasi flori galbene.
21 Comments
Imi plac si florile si Bacovia asa ca m-ai nimerit… :-). Multumesc.
Mă bucur că îţi plac şi florile şi Bacovia. Mă bucur şi mai tare că te-am nimerit. Pe dreapta sau pe stânga? Îţi mulţumesc, Dor!
Crizanteme sunt?
Bacovia e trist, dovadă e poezia “Plumb”
Nu , dragă Radu , nu sunt crizanteme,
chiar de seamănă puțin ,
sunt flori cu…adresă pentru splin
La floarea asta frumoasă
la noi i se spune… cârciumăreasă !
Şi ce dacă e trist, Radu! E şi atât de frumos!
Il invatam de drag pe Bacovia in liceu.
Eu îl trâiam, îl simţeam! Îţi mulţumesc pentru comentariul tău, Bianca! Te mai aştept printre rândurile mele.
Am să-l dau în judecată pe Bacovia poetul
Pentru melancolie și port ilegal de tristețe
Pentru tot violetul turnat în ochi și în vene
Și pentru distrugere de frumusețe.
Am să cer izolarea lui în locuri lacustre
Prin cimitire de plumb să-și poarte suspinul
Să nu mai mâzgâlească toamna-n graffiti
Să-și ia înapoi tot griul,lăsându-ne nouă seninul.
Il chem mai apoi pe Nichita, meșterul de necuvinte
Să ne-nvețe cum se trece prin ploi
Cum se merge prin toamnă, ‘nainte.
“Si-atunci mă apropii de pietre și tac,
iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și o răsar și o prefac
într-o dragoste mare.”
Emotie de toamna-N. Stanescu
Să aveți o săptămână frumoasă, cu soare-n suflet, iubire și senin în privire!
Maria, ce îmi faci? Păi dacă îl izolezi pe Bacovia, va pleca şi o bucăţică din mine cu el, şi o să rămân un neîntreg!!! O altă bucăţică are gust de Nichita.
Bucatica aia de Nichita are gust mai vesel! 🙂
Data viitoare servesc ceva mai vesel! Promit!
Lasa-i lui Bacovia partea cu tristetea
sa faca ce stie cu ea
tu pune in loc din Minulescu ceva
sau din Paunescu, chiar din Pastorel
vei scrie mai vesel si ai sa fii la fel.
Am luat comanda pentru Minulescu!
Merge “unsa” poezia lui Bacovia …. dar si mai bine merge floarea … Ma inveseleste si galbenul ei … Multumesc frumos!
Îţi mulţumesc pentru veselia ta, Alexandra!
Cu siguranţă ne prind bine şi poezia, şi floarea şi frumoasa ta urare de început de săptămână! Mulţumim, Adrian!
Eu îţi mulţumesc pentru rândurile tale, Mihaela!
Cârciumărese, Bacovia, Nichita de la Maya şi chiar Maya cu imaginaţia ei….combinaţie perfectă. Mulţumim!
O gaşcă de nebuni ce se scaldă în versuri! 🙂 Te arunci şi tu?
Cu Bacovia nu m-ai nimerit, mai ales ca afara esate o vreme ca in poeziile lui, insa florile m-au intors in copilarie, cand de la geamul bucatariei imi zambeau aceleasi flori galbene.
Dacă îmi spuneai că îţi place Bacovia mi se părea ciudat! 🙂 Mă bucur că ţi-au plăcut florile!