Un început (şi nu numai) de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!

Floare

“Am fost…” de Octavian Goga

 

Am fost logodnicul durerii,
Cobzarul cu aceleaşi strune,
Ce-şi ţese cîntecu-nvierii
Din stihuri de îngropăciune…

 

În noaptea mea înviforată,
Drumeţ îndrăgostit de soare,
Am fost o harfă spînzurată
Pe-o straşină de închisoare…

 

Zidit din lacrimi şi dezastre
Eu am vestit o lume nouă,
Voi mi-aţi dat vaierele voastre,
Eu v-am dat inima mea vouă.

 

În zile lungi de pribegie,
Biet rob lovit de biciul urii,
Eu am purtat de-o veşnicie
Prea mult blestem în cerul gurii…

 

Mirarea deci să nu vă prindă,
Căci azi subt tîmpla mea căruntă,
Nu e nici zumzet de colindă,
Nu sunt nici chiote de nuntă…

 

 

 

 


Articole asemănătoare:


8 Comments

  1. Buna dimineata. Dezamgirea poetului e compensata de frumusetea ramurilor inflorite.

    • Dezamăgirea poetului este minunat transpusă în versuri! Recunoşti florile?

  2. Spre rusinea mea vesnica, de Goga nu am citit decat ceea ce s-a cerut la scoala. Nimic nu cred ca ma poate convinge sa incep acum, desi recunosc frumusetea versurilor. Astazi vreau sa ma bucur numai de primavara ce troneaza la inceputul acestui articol. 🙂

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Translate »