Citit de 5714ori!
“Ascuţitor” – Gând din cuvânt
Ascuţitor
M-am furişat vinovat
printre gândurile tale,
căutând un drum
închipuit.
M-ai lăsat
să pătrund adânc,
trecând pe lângă
semne schimbate şi
m-ai rătăcit
între gesturi,
între priviri.
Mă învârt trist
prin cotloanele
indiferenţei tale,
prizonier înşelat
de propriile himere.
Lasă-mă să ajung
pe retină, să-ţi văd
sufletul pustiu!
Sau, mai bine,
trimite-mi un gând
ascuţitor…
Sursa Foto
Olympia
Spunsieu
15/03/2014 at 13:04
Da, ai potrivit perfect imaginea la cuvinte, exact luminita de la capatul tunelului! No ofense, dar ma distreaza intotdeauna sa vad cum se rataceste un barbat in mintea vasta a unei femei si mai ales cum exprima acest sentiment in metafore.
Adrian
15/03/2014 at 13:14
Uneori metaforele pot fi şi mai acide decât atât! 🙂 No ofense!
Adriana
15/03/2014 at 20:13
Un gând ascuţitor am şi eu, dar mi-e ciudă că nu-mi dă pace de o săptămână de când mă întreb eu când îmi voi reveni cu timpul să vă pot citi pe toţi?! Uite ce versuri drăguţe pierdeam.
Adrian
15/03/2014 at 21:22
Nu-i bai! Ai pierdut poveşti şi versuri mult mai drăguţe! 🙂
Adriana
15/03/2014 at 21:37
offfffffffffffff
…..tare rău îmi pare!
Adrian
15/03/2014 at 21:49
Nu-i timpul pierdut!
Irealia
15/03/2014 at 21:39
Tu vrei un gând ascuțitor, dar vei ști ce să faci cu el? No offense. 🙂
Serios vorbind, decât indiferență, mai bine nimic.
Adrian
15/03/2014 at 22:00
Nu, dar am auzit că ar fi bun la ceva! La ce? Rămâne de văzut. Deja sunt ofensat! 🙂
E bună şi indiferenţa la ceva. Camus spunea: “Învaţă-mă indiferenţa care naşte pasiuni!”. Cred că avea mare dreptate… 🙂
dordefemeie
16/03/2014 at 09:47
Sufletul nu e niciodata pustiu, trebuie sa ai puterea sa vezi ce e dincolo de aparente…
Adrian
16/03/2014 at 15:24
Da, nu există deşert…
Irealia |
20/03/2014 at 00:03
[…] Mă învârt trist prin cotloanele indiferenţei tale, prizonier înşelat de propriile himere. Lasă-mă să ajung pe retină, să-ţi văd sufletul pustiu! Sau, mai bine, trimite-mi un gând ascuţitor… – Adrian Manea- Un gând ascuțitor […]
Vienela
23/03/2014 at 11:44
Nu cumva himera a fost si gandul ca ai fost lasat sa patrunzi adanc? De prea multe ori ne pacalim singuri…
De prea multe ori imi vine sa iti spun cat de mult imi place cum scrii… 🙂
Adrian
23/03/2014 at 18:43
Nu mai ştiu unde începe şi unde se termină himera! Eu simt că am fost acolo şi asta e tot ce contează! 🙂
Irealia | Ascuțitor
24/03/2014 at 14:59
[…] Mă învârt trist prin cotloanele indiferenţei tale, prizonier înşelat de propriile himere. Lasă-mă să ajung pe retină, să-ţi văd sufletul pustiu! Sau, mai bine, trimite-mi un gând ascuţitor… – Adrian Manea- Un gând ascuțitor […]
Ascuțitor | irealia
04/02/2015 at 19:10
[…] Mă învârt trist prin cotloanele indiferenţei tale, prizonier înşelat de propriile himere. Lasă-mă să ajung pe retină, să-ţi văd sufletul pustiu! Sau, mai bine, trimite-mi un gând ascuţitor… – Adrian Manea- Un gând ascuțitor […]