RSS
 

O floare şi o poezie – Floarea-Soarelui

07 Oct

Citit de 4016ori!

Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!

Flori

 

“Floarea-Soarelui” de Grigore Vieru

 

Cu aură pe cap, de flăcări,
Cu aspru strai, sărăcăcios,
Rugîndu-te adînc, spre Soare
Eşti cel din urmă credincios.

 

Slăvit e cel păgîn: tutunul.
De tine, vai, el rîde azi,
Te bate-un gînd să laşi cîmpia,
Să fugi în munţii cei cu brazi.

 

Să nu pleci, sfînto! Noapte bună!
E unul ce ţi-e neam mereu.
Hai, lasă-ţi fruntea obosită
Pe roua sufletului meu.

 

 


Articole asemănătoare:


5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote
 
12 Comments

Posted in Poezie

 

Tags: , ,

Leave a Reply

 

 
  1. dor

    07/10/2013 at 10:08

    Ce frumos ne incanti tu diminetile de inceput de sapatamana… Multumesc Adrian.

     
    • Adrian

      07/10/2013 at 12:02

      Îţi mulţumesc, Dor!

       
  2. Adriana

    07/10/2013 at 10:21

    Eu pe Vieru nu l-am citit, decât prin scrieri găsite pe Fb. Recunosc. Multumesc

     
    • Adrian

      07/10/2013 at 12:02

      Îţi mulţumesc că ai trecut pe aici, Adriana!

       
  3. Radu Thor

    07/10/2013 at 10:47

    Stiai ca dispunerea semintelor la floarea soarelui respecta regulile lui Fibonacci ?

     
    • Adrian

      07/10/2013 at 12:05

      Uite că nu ştiam! Şi cum se curăţă? Tot Fibonacci? 🙂 Mulţumesc, Radu!

       
  4. Alexandra Ali

    07/10/2013 at 11:59

    Ei, azi chiar aveam nevoie mare de soare … pentru suflet, asa ca multumesc.

     
    • Adrian

      07/10/2013 at 12:07

      Mă bucur că ţi-am adus un pic de soare! Îţi mulţumesc, Alexandra!

       
  5. maya

    07/10/2013 at 19:14

    Eu nu sunt sfânta, sunt creștină
    Și sunt atât de disperată
    Mi-am terminat azi tot tutunul.
    De-mi vine să las totul baltă
    Și să dispar în nori… cu unul

    N-am să dispar chiar de îndată
    Fără a-ți ura o noapte bună
    Și un drum cu rouă și lumină
    Spre-o săptămână minunată.

     
    • Adrian

      07/10/2013 at 21:59

      Când vrei să vii… pe-aici prin nori,
      Anunţă-mă!… să strâng toată suflarea,
      Să-ţi luminez urcuşul cu doi sori,
      Şi cântece să sune-n toată zarea!

       
  6. Antonela

    09/10/2013 at 12:15

    Fericirea, spunea cineva, e în buzunarul de la piept. În sufletul nostru? Da. De ne-am strădui să nu ni-l ascundem în spatele minţii raţionale … cât de frumoase, calde, uşoare, bune ar fi multe din viaţa noastră şi a celorlalţi.

     
    • Adrian

      09/10/2013 at 17:47

      Foarte frumos spunea acel cineva… nu vrem să înţelegem. Suntem prea prinşi în cotidian!
      Îţi mulţumesc, Antonela!

       
 
Follow

Vei primi în Inbox orice nou articol postat pe acest blog.

Alătură-te celorlalţi abonaţi:

%d bloggers like this: