O floare şi o poezie – Floarea-Soarelui

Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!

“Floarea-Soarelui” de Grigore Vieru

Cu aură pe cap, de flăcări,
Cu aspru strai, sărăcăcios,
Rugîndu-te adînc, spre Soare
Eşti cel din urmă credincios.

Slăvit e cel păgîn: tutunul.
De tine, vai, el rîde azi,
Te bate-un gînd să laşi cîmpia,
Să fugi în munţii cei cu brazi.

Să nu pleci, sfînto! Noapte bună!
E unul ce ţi-e neam mereu.
Hai, lasă-ţi fruntea obosită
Pe roua sufletului meu.

Articole asemănătoare:

• O floare şi o poezie – Drum crucial

• O floare şi o poezie – Lacustră

• O floare şi o poezie – Amintiri

• O floare şi o poezie – Sfîrşit de anotimp

• O floare şi o poezie – Romanţă cu noi doi