RSS
 

Mai mult decât Blogofriends!

13 Apr

Citit de 3097ori!

“Alo, ……..”. Era gălăgie în birou şi nu am auzit nimic din ce spunea cel de la capătul “firului”.  Am ieşit din birou şi am reluat discuţia telefonică. “Da, spuneţi! Nu am înţeles cine sunteţi!”. “Sunt Radu bloggerul”. Radu… bloggerul… am început să compilez. Care Radu?… Blogge… aaaa… Radu Ţu… Nu am apucat să duc numele până la capât şi din telefon ţâşneşte ca o şoaptă respirată “Radu Ţuglea la telefon”. Acum ştiu cu cine vorbesc. Cu cel care ţinea cenacluri literare în balcon în compania nepoatei profului de Geografie şi a versurilor lui Nichita Stănescu, cu fostul campion naţional şi balcanic la 800m plat, cu cel ce scrie sub un cer violet, cu bucureşteanul-tecuceano-constănţean, cu îmblânzitorul de Kirby şi duşmanul prafului din cămin, cu un explorator în bucătărie şi un devorator de ciuperci. Da! Despre Radu Ţuglea este vorba!

BlogosferaUn Dor febril se dă jos din maşină. “Am temperatură, am luat antibiotice, era gata să nu mai vin”. Şi începe să turuie cu aceeaşi uşurinţă cu care “strânge” premii în concursurile blogosferice. Colecţionară de tablete şi… de poezii, purtătoare de accent trandafiriu, Dor zâmbeşte cu toată faţa în ciuda frisoanelor ce o chinuie…

În acest week-end a fost organizată la Bucureşti Gala Spring SuperBlog 2014. Un eveniment propice pentru a întâlni câţiva din prietenii mei blogosferici. Doi dintre prietenii mei dragi au şi confirmat că vor veni în Bucureşti. Cei doi sunt Radu şi Atena. Sâmbătă m-am întâlnit cu ei. Două chipuri descoperite printre rânduri, două imagini desprinse din paginile FB-ului, două “poze” virtuale… s-au materializat şi au căpătat contururi, au căpătat trăsături, cuvinte şi gânduri rostite dincolo de cele scrise. De sâmbătă cei doi au devenit mai mult decât nişte prieteni blogosferici!

Sâmbătă după cazare am urcat cu Radu în camera de hotel pentru a-l cunoaşte şi pe colegul lui de cameră, un blogger braşovean cu care m-am intersectat de multe ori pe “culoarele” clubului Psi. Braşoveanul este Adi Cherish. Am intrat în cameră, am dat mâna cu Adi, ne-am prezentat, pentru ca în secundele următoare să mă întrebe: “Tu eşti tatăl Karlei?”. Ce întrebare mai frumoasă poate dezmierda simţurile unui tată! “Da! Eu sunt tatăl Kărluţei.”… am răspuns cu un zâmbet imens pe faţă. Am aflat câteva ore mai tărziu că Adi este unul din profesorii ce au ieşit de-a lungul timpului din învăţământ.

Am fost împreună cu ei în Oktoberfest Pub de pe strada Franceză. Apoi am mers în clubul Spice. Timpul a fost destul de scurt dar am petrecut momente foarte plăcute. Printre picături am schimbat mici replici sau strângeri de mână şi cu alţi bloggeri. Vă dau doar câteva nume: Daniel Botea, mezina Pishky (primul blogger care m-a comentat), Claudia Pătraşcu, Albert. Îmi pare rău că nu a venit şi Dana Lalici. Mi-ar fi plăcut să o cunosc pe profa mea preferată din blogosferă. Poate altă dată!

Începând cu această sâmbătă câteva contururi au coborât dintre rânduri şi au căpătat chipuri. Printre ele mă opresc la trei: Atena, Radu şi Adi. Mă bucur că v-am cunoscut!

P.S. Am şi poze de la acest eveniment. Am nevoie de acordul “chipurilor” coborâte dintre rânduri pentru a le putea posta. Se “aude”?

5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote
 
22 Comments

Posted in Prieteni

 

Tags: , , ,

Leave a Reply

 

 
  1. Desinențe

    13/04/2014 at 23:58

    Mă bucur pentru împărtășirea uni asemenea eveniment! La cât mai multe astfel de momente!

     
    • Adrian

      14/04/2014 at 09:16

      Mulţumesc frumos, Desi! Sunt foarte frumoase momentele când te întâlneşti în viaţa reală cu prietenii din virtual!

       
      • Desinențe

        14/04/2014 at 13:07

        În lumea reală ne dorim de multe ori să știm cam ce gândește omul de lângă noi și am putea afla dacă acesta scrie, se manifestă cumva ca și esență de gânduri așternute.
        În virtual, ne dorim să știm cum socializează cel pe care îl citim, ce comportament și ce aspect are.
        Cred că șansa de a te întâlni cu un blogger le cuprinde pe amândouă, așa că este minunat.
        Mulțumesc pentru diminutivul ”Desi”, simt că mi se potrivește!
        O zi minunată tuturor!

         
        • Adrian

          14/04/2014 at 15:42

          Ai punctat foarte bine, Desi. Ai senzaţia că te întâlneşti cu cineva pe care îl ştii de când lumea, cineva peste care a trecut timpul şi eşti curios dacă îl mai recunoşti, şi dacă mai gândeşte aşa cum îl ştiai tu!

           
  2. dordefemeie

    14/04/2014 at 00:01

    Si eu m-am bucurat mult sa va cunosc, Adrian, pe tine, pe Radu, pe Ady, si pe toti ceilalti…

     
    • Adrian

      14/04/2014 at 09:18

      🙂 Cum te mai simţi?

       
  3. Radu Thor

    14/04/2014 at 07:17

    A fost un eveniment frumos! Deşi am avut impresia că timpul a cam intrat la apă! M-am bucurat să vă cunosc, mai ales că am vazut-o şi pe fetiţa ta cea mică care seamănă cu tine.
    Şi una peste alta m-am bucurat mult să te cunosc! Ne vedem la mare.
    Din punctul meu de vedere, dacă arăt bine în poze, posteză ce vrei! 🙂

     
    • Adrian

      14/04/2014 at 09:19

      Eu zic că arăţi bine. Îţi trimit poza pe email şi apoi îmi dai acordul!

       
  4. Adriana

    14/04/2014 at 08:34

    Deci ai văzut-o pe Dor? În carne şi oase? Şi pe îmblânzitorul de praf, omul cu vorbe frumoase pe buze pentru oricare dintre noi? Cu Adi am “programat” o întâlnire la o pizza după Paşte! Tare mă bucur. Deci ai văzut-o şi pe câştigătoarea Sb-ului de anul acesta, nu? Frumos sfârşit de săptămână. Şi da, uneori nu esti doar Adrian Manea, ci tatăl Kărluţei. Fericitule!

     
    • Adrian

      14/04/2014 at 09:23

      Da! I-am văzut în carne şi oase! Şi aştept să vină vara şi să programăm întâlnirea din Canion! 🙂 Nu am fost şi la festivitatea de premiere, pe câştigătoare nu am avut plăcerea să o cunosc! (ea a venit doar la festivitate)

       
    • Radu Thor

      15/04/2014 at 16:53

      Îmblânzitorul de praf! 🙂
      O nouă idee pentru un blog vechi! 🙂
      Cine are drepturi de autor?
      Plătesc în praf, dar din ăla cu valoarea adăugată! 😉

       
      • Adrian

        15/04/2014 at 17:08

        E o combinată domestică! Dresor de praf cu un Kirby îmblânzit! 🙂

         
  5. psi

    14/04/2014 at 09:40

    felicitări pentru întâlnire. cum am învățat și eu, de la alții, strângerea de mână din offline dă adevărata valoare a timpului petrecut în online.
    și sper că într-o bună zi, îți voi strânge și eu mâna, mulțumindu-ți pentru tot ce faci.

     
    • Adrian

      14/04/2014 at 10:15

      Mulţumesc, Psi. Întâlnirile din offline sunt momente speciale şi la prima experienţă de acest fel m-am simţit foarte bine.

       
  6. adicherish

    14/04/2014 at 10:11

    se aude! asa ca tatal Karlei si Mariei si eu ma bucur ca ne-am cunoscut, sa aveti o saptamana de munci usoare, Karla de vacanta binemeritata si totul si sub aura unui spiritual care apare anual reiterat in constiintele celor pentru care povestea christica are o insemnatate ce transcende imediatul aparent al vietuirii. Toate cele bune si tie Adrian si familiei tale si multumesc de poveste! 🙂

     
    • adicherish

      14/04/2014 at 10:23

      iar pentru ca din primul mesaj observ ca n-am lasat sa se inteleaga nimic despre exprimarea acordului privind imaginea, nu e bai absolut deloc, so get it on! zi si saptamana speciala sa aveti! 🙂

       
      • Adrian

        14/04/2014 at 10:33

        Aşa voi face! 🙂

         
    • Adrian

      14/04/2014 at 10:32

      Şi ţie îţi doresc o săptămână liniştită şi caldă… sufleteşte! Sărbători Fericite! Cum rămâne cu poza ta, să o postez?

       
      • adicherish

        14/04/2014 at 10:40

        da, desigur! toate cele bune! 🙂

         
  7. Dana Lalici

    15/04/2014 at 06:10

    Ma bucur pentru tine, pentru intalnirea ta. Eu am ales sa imi petrec timpul cu iubitul meu, care se numeste Flroin, am simtit ca e momentul sa ii ofer din timpul meu, in detrimentul bloggingului, ca invers a tot fost. Dar regret ca am ratat ocazia de a te cunoaste si face to face.

     
    • Adrian

      15/04/2014 at 11:04

      Pentru că ai fost blogger partener, şi locuind în Bucureşti, eram convins că vei participa la festivitatea de premiere (cel puţin). Am fost mirat să nu te găsesc printre participanţi. Cu mare plăcere sper să ne cunoaştem la următoarea acţiune din Blogosferă…

       
  8. Evanghelic

    15/04/2014 at 15:03

    Daca ti-ai pierdut speranta si simti ca nu mai ai niciun rost, daca o boala sau o suparare te apasa si nu stii ce sa mai faci, nu dispera, prieten drag! Exista o speranta! E Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Cauta-L pe El… http://www.caleamantuirii.blogspot.ro

     
 
Follow

Vei primi în Inbox orice nou articol postat pe acest blog.

Alătură-te celorlalţi abonaţi:

%d bloggers like this: