Poezia “Linia”

Linia


 

M-am trezit
într-o dimineaţă
înfăşurat
din cap până
în picioare
cu un fir subţire,
atât de subţire
că… doar l-am simţit
când mi-a trasat
o linie împărţindu-mi
sufletul în două
şi separându-mă,
o linie atât de
subţire între două
bucăţi antagonice,
între gol şi plin,
între negru şi alb,
între furie şi linişte,
între bine şi rău.

 

Acum… păşesc
într-un echilibru
fragil, înger alungat
din nori, cu
aripile smulse
brutal şi arse,
cu inocenţa
împrăştiată
pe câmpuri
cu flori…
păşesc
într-un echilibru
fragil pe
linia subţire
ce mi-a secţionat
sufletul în două.

 

Nu! Nu ştiu
unde voi cădea
mâine,
pe ce parte
a sufletului meu!

 

Mi-ai spus cândva
că ţi-e frică de tine.
Acum… e rândul meu,
mi-e frică,
mi-e frică de mine!

 

terra

 

 

Foto

 

Articole asemănătoare:

 

 


Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Translate »