Skip to content

Caietul cu poezii 31 – Poveste tristă

Poezia “Poveste tristă”

Poveste tristă


 

Furtuni de gânduri. Zbor. Dorinţe.
Busole rătăcite. Ceaţă deasă între noi.
Un dans ciudat ce saltă peste norii goi.
Cădere. Suflete-mpietrite. Nefiinţe!

 

Morminte mute. Sentimente huiduite.
Incendii. Gloate. Rădăcini vorbind de dor.
Frunze uscate ce s-au prins să cânte-n cor.
Fotografii. Bordură spartă. Rânduri dăruite!

 

Poveste tristă. Inimi degerate. Ger.
Pendulă prizonieră. Timp căzut în gol.
Ţurţuri ucigaşi ce şi-au intrat în rol.
Uitare. Soare crud. Vinovăţie-n cer!

 

 

 

Poveste trista

 

 

Foto

Articole asemănătoare:

 

 


14 thoughts on “Caietul cu poezii 31 – Poveste tristă”

      1. Ştii Adriane, mulţi dintre zei, locuitori în cer aveau metehne omeneşti. Cei chinezi, cei greci, romani sau nordici 🙂
        Trebuie să mai greşească şi ei din când în când, de ce altceva ar fi zei? 🙂

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Translate »
%d bloggers like this: