Citit de 8625ori!
Poezia “Am vrut”
Am vrut
Am vrut să aştern cuvinte,
dar silabele mi-au spus
că se tem să treacă munţii!
Am vrut să fredonez un căntec,
dar notele mi-au spus
că se tem să traverseze râuri!
Am vrut să proiectez imagini,
dar undele mi-au spus
că se tem să străpungă norii!
Am vrut să dezgrop amintiri,
dar regretele mi-au spus
că se tem să-mi profaneze gânduri!
Am vrut să nu mai fiu eu,
dar rimele mi-au spus
că nu vor să se sinucidă!
Articole asemănătoare:
-
Caietul cu poezii 17 – Singurătate
-
Caietul cu poezii 16 – Strămutare
-
Caietul cu poezii 15 – Vină
-
Caietul cu poezii 14 – Condamnare
-
Caietul cu poezii 13 – Romanţa iubitei de departe
Ionut Alin
21/08/2013 at 15:58
Salut,
Iti urmaresc atent post-urile de pe blog. Imi place cum scrii. Asta m-a determinat s-mi deschid si eu un Blog. Vreau sa intru si eu in comnunitatea voastra si o sa-mi postez zilnic opiniile. Am inceput deja. Acesta este Blog-ul meu: http://opinieseparata.blogspot.com
Te invit sa facem schimb de link-uri in Blogrol. Asta daca iti place desigur cum scriu.
Eu sunt la inceput dar sper ca vom fi prieteni pe viitor.
Daca esti interesat contacteaza-ma la adresa: blogurismart@gmail.com
Eu am sa te urmaresc in continuare! Tine-o tot asa!
Cu stima,
Ionut Alin.
dordefemeie
21/08/2013 at 16:10
Am vrut sa mai visez
Dar ochii mei n-au putut sa adoarma
Si nevisate, visele au murit.
Adrian
22/08/2013 at 13:57
Nevisatele vise nu mor, doar stau timide într-o coadă de aşteptare! Mulţumesc, Dor.
Centurion
21/08/2013 at 16:15
Am vrut să-ţi scriu un comentariu în versuri,
Dar inspiraţia tocmai adormise
Şi-mi părea rău să-i destram sublimele vise. 😉
Ops… 🙄 o rimă puerilă tot a ieşit 😯
😆
Adrian
22/08/2013 at 13:59
Nu-i nimic, poate data viitoare sunt mai puţin adormite. Mulţumesc, Centurion.
Adriana
21/08/2013 at 16:38
Am vrut să uit de visele mele albastre
Şi să le simt pe ale tale, în detalii
Dar mi-am prins degetele-n taste
Şi le-am adunat pe toate în comentarii.
Adrian
22/08/2013 at 14:01
Visele tale, albastre şi ronţăite, s-au întâlnit cu visele mele zumzăite şi au stat la taifas printre comentarii. Mulţumesc, Adriana.
maya
21/08/2013 at 17:15
Vei fi tu că vrei, că nu vrei
de tine nu te poți ascunde
cel mult te poți lăsa uitat în vreo gara
sau te poți reîntoarce doar până unde
te-ai părăsit ultima oară.
Adrian
22/08/2013 at 14:03
Îmi plac gările, chiar dacă sunt triste. Şi m-aş uita printr-una, doar să ştiu că cineva mă caută şi vrea să mă găsească!
Pishky
21/08/2013 at 18:11
de fiecare dată ne încânți cu versuri atât de frumoase 🙂
Adrian
22/08/2013 at 14:05
Mulţumesc mult, Pishky!
Radu Thor
21/08/2013 at 19:59
Am vrut să scriu versuri
iar ele, oneste
au fost de acord
Aceasta este aprecierea mea ! Nu pot fi modest în locul tău. 🙂
Adrian
22/08/2013 at 14:06
Asta înseamnă că ai o relaţie frumoasă cu versurile! Mulţumesc, Radu.