Poezia “Ema” (acrostih)…
Impresii de cititor: “Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine” de Lucian Boia.
Lucian Boia, profesor doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, ne pune la dispoziţie o lectură meditativă, o temă provocatoare despre importanţa Occidentului, o civilizaţie ce a avut rolul primordial în inventarea şi dezvoltarea societăţii tehnologice, cât şi în încercarea de a unifica planeta. Cartea lui Lucian Boia, apărută de curând la Humanitas, ne scoate la suprafaţă întrebări nerostite, conştientizate sau nu. Aflat într-un declin vizibil, ne punem întrebarea: Rămâne Occidentul ca principal motor al planetei? Sau a venit timpul să predea ştafeta? Există alternative viabile?
Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!
Nu pot să-mi explic în niciun fel tot ceea ce s-a întâmplat. Şi nici nu mai caut explicaţii. Întreaga mea viaţa s-a schimbat brusc şi total. Nimic din ce am trăit înainte nu mai contează. Oameni, întâmplări, locuri, toate, toate s-au dus, s-au estompat până la uitare. O uitare ce mi-a salvat sufletul, atât de indiferent, şi atât de multă vreme. Un suflet gol şi inert ce trăia absent în cotidian. Un cotidian fără aşteptări, fără remuşcări, fără angajamente, fără decepţii. Un cotidian inutil şi nepăsător la emoţii. Nu ştiu de ce mi s-a întâmplat mie, nu ştiu dacă merit sau nu, nu ştiu cui trebuie să-i mulţumesc, ştiu doar că am primit un dar divin de la viaţă!
Poezia “Ultimul vis”…
Biiine! Bine! Ştiu de trei zile că am câştigat acest premiu. Am preferat, totuşi, să stau liniştit până îl primesc. Dacă intervenea ceva? Dacă se punea de o contestaţie? Dacă se răzgândea Blogatu? Dacă magazinul de jucării nu mai avea produsul în stoc? Ştiţi că se mai întâmplă lucruri de genul ăsta. Se apucă băiatul de la magazie să pregătească coletul şi uite că produsul nu e. “Băi frate, unde-i tableta aia cu concursul?” “Cred că au vândut-o ăştia aseară!” “Păi, şi ce facem cu ăsta care a câştigat?” “Nu ştiu, are tipa asta nouă de la Marketing o cutie cu Prozac. Hai să îi trimitem ceva până lămurim problema!”
Am creat acest blog pe la începutul lunii trecute. A fost ca un declic prin care mi-am regăsit plăcerea de a scrie. În 22 aprilie am făcut cunoştinţă cu toateBlogurile.ro şi astfel am devenit o prezenţă în Blogosferă. Au trecut ceva zile, au început să apară articolele şi iată că am ajuns la prima aniversare, 1 lună. Ştiu că e foarte puţin! Dar, vă rog să mă lăsaţi să mă bucur! O lună de când am descoperit un nou univers. Un univers paralel şi “tăcut”, o lume ascunsă privirilor, dar bogată în cuvinte, idei, un colţişor inundat de sentimente stinghere. E ca o lume pierdută cândva, căutată şi regăsită acum. Ca un prieten drag, gonit din mine şi reîntâlnit surprinzător.
Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!
Am creat pe blogul meu o pagină specială numită “KARLA”, o pagină dedicată Kărluţei, fiica mea cea mare (împlineşte 13 ani în luna august). Întenţia mea era să postez în această pagină câte ceva din ceea ce scrie Kărluţa, mici eseuri şi poezii. Din păcate Karla este într-o perioadă în care nu îi place să dea din “jucăriile” ei, a hotărât să îşi ţină în cufăr tot ceea ce scrie iar eu nu pot decât să îi respect decizia. Singurele cedări au fost făcute pentru revista şcolii doar pentru a nu o supăra pe profa’ de română. Şi pentru ca pagina să nu rămână goală vă fac cunoştinţă cu ea.
Poezia “Cu Eminescu totul trece”…
Din ciclul “Actor şi regizor prin Munţii Carpaţi”:
În anul 2011, după ceva muncă de lămurire, am reuşit să-mi conving familia să mergem câteva zile în Munţii Apuseni. Am studiat ofertele din zonă şi în final ne-am hotărât pentru o pensiune foarte frumoasă situată pe un drum forestier la 3km de DN75 între Arieşeni şi Gârda de Sus. Şi iată-ne pe la începutul lunii august, cu maşina plină de bagaje, cu mari speranţe că totuşi vremea mă va ajuta să colind cât mai mult, deşi toate prognozele meteo pentru zona respectivă erau nefavorabile.
Aseară am terminat de citit “Pavilionul canceroşilor” de Aleksandr Soljeniţîn. Ceea ce voi scrie în continuare nu se vrea o recenzie a acestei cărţi, nu am pretenţia că pot face acest lucru, ci doar impresia pe care mi-a lasat-o mie.
Am căutat în DEX definiţiile a doua cuvinte: cancer şi comunism. Conform DEX: cancer – Termen general care denumește diverse forme de tumori maligne ce se caracterizează printr-o înmulțire excesivă a țesuturilor unor organe; iar comunism – Doctrină socială, politică și economică constituită pe principiul abolirii proprietății private asupra mijloacelor de producție și al instaurării proprietății colective. Aparent nicio legătură între cele doua cuvinte. Şi totuşi care este asemănarea?
Mai sunt doua săptămâni până la ziua de naştere a Măriucăi, fetiţa mea cea mică. M-am hotărât să cotrobăi un pic pe internet, pe site-uri cu jucării pentru copii, şi să mă hotărăsc la un cadou frumos pentru ea. Jucarii-Online.eu este magazinul nostru preferat. Am mai intrat de câteva ori impreună şi ne-am uitat la jucării. E o incântare să vezi cu câtă dragoste le priveşte. E amuzantă iar ochii ii râd atât de drăgălaşi când caută pe site. Transmite atâta bucurie că efectiv mă transformă şi pe mine intr-un copil, un partener ideal de joacă pentru ea.
Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!
Poezia “De ce???”…
Mi-am petrecut Paştele în familie, într-o atmosferă caldă şi relaxantă. Duminică la prânz am fost la masă, la părinţii mei. De obicei în astfel de momente, la sărbătorile petrecute în familie, televizorul stă deschis pe un canal pe care găsim muzică populară. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. Am lăsat televizorul pe TVR1, unde se relua un concert jubiliar, în cinstea a 30 de ani de Tezaur Folcloric marca Marioara Murărescu.
Poate că un început de săptămâna cu o floare în gând şi cu o poezie în suflet ne face să fim mai buni, mai calzi, mai înţelepţi!!!
Ţie şi familiei tale vă urez un Paşte Fericit! Fie ca Lumina Sfântă să vă lumineze sufletele, să pogoare în inimile voastre multă dragoste iar liniştea şi sănătatea să vă umple casa!
Poezia “Faţă în faţă”…
A fost sau nu a fost mai bine pe vremea lui Ceauşescu? Sunt convins că fiecare dintre voi a auzit de multe ori discutându-se acest subiect. Sunt foarte mulţi români, cu preponderenţă din generaţiile celor născuţi în anii ’30 şi ’40, care vă vor răspunde fără să respire şi chiar ofensaţi de întrebare că a fost mai bine pe vremea lui Ceauşescu. De fapt un răspuns mai corect din partea lor ar fi că ei au trăit mai bine înainte de ’89 decât după. Cine sunt de fapt aceşti români?
